Începând din anul 1993, comunictatea internațională sărbătorește, în fiecare an, pe 22 martie, Ziua Mondială a Apei. Cu această ocazie, Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP), împreună cu Administrația Națională ”Apele Române” (ANAR), au organizat, la Palatul Parlamentului, un simpozion dedicat evenimentului, care anul acesta a avut ca temă apa și apa uzată.
Evenimentul s-a bucurat de participarea a peste 300 de specialiști din domeniul Apelor, și de prezența marcantă multor personalități, printre care: fostul președinte al României, domnul Ion Iliescu, ministrul Apelor și Pădurilor, doamna Adriana Petcu, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, doamna Grațiela Gavrilescu, fost ministru al Mediului, fostul Prim-ministru al României, domnul Petre Roman, fostul ministru al Mediului, domnul deputat Attila Korodi, fostul ministru delegat pentru Ape și Păduri, doamna deputat Doina Pană, fostul ministru al Mediului, doamna Sulfina Barbu și directorul general al ANAR, domnul Nicolae Bărbieru.
Redăm, mai jos, discursul susținut în cadrul evenimentului de astăzi de doamna ministru Adriana Petcu:
Apa este o resursă limitată și vulnerabilă, esențială atât pentru viața și dezvoltarea durabilă, cât și pentru mediu. În acest context, tema aleasă la nivel mondial în acest an este Apa și Apa uzată, subliniind importanța utilizării durabile a apei în diverse scopuri și protejarea acesteia prin epurarea apelor uzate înainte de a fi evacuate în receptorii naturali.
Prin Rezoluţia Adunării Generale ONU din anul 2010, la nivel mondial, s-a recunoscut dreptul la apă potabilă sigură şi curată şi la sanitație ca drept fundamental la viaţă al tuturor oamenilor.
Este important să reducem consumul de apă și să păstrăm calitatea ei, iar acest lucru se poate face numai printr-o responsabilizare a tuturor factorilor implicaţi. La nivel mondial, cerinţa de apă va creşte continuu în următoarele decenii, aspect care va conduce la mari provocări în aproape toate regiunile lumii. Statisticile la nivel mondial arată că cca. 750 milioane de oameni nu au acces la surse de apă şi cca. 2,5 miliarde de oameni nu au acces la sisteme de canalizare. Concluzia este evidentă: apa are un impact esenţial şi semnificativ în asigurarea calităţii vieţii!
În fiecare an, ţările îşi reunesc toate eforturile pentru a găsi cele mai bune soluţii de a oferi cetăţenilor o apă cât mai curată. În acelaşi timp, fiecare om din lumea întreagă este pe deplin dator mediului în care trăiește pentru a-l păstra curat și sănătos. În acest context, unul dintre cele 17 obiective de dezvoltare durabilă la nivel mondial, stabilite de Organizația Națiunilor Unite în anul 2015, este asigurarea disponibilității resurselor de apă, managementului apelor și sanitației pentru toți, astfel încât până în anul 2030 să se îmbunătățească calitatea apei prin reducerea poluării antropice, să se utilizeze eficient apa, astfel să crească accesul la servicii adecvate de apă și apă uzată. La nivel european, cel de-al șaptelea Program de acțiune privind mediul și Planul pentru salvgardarea resurselor de apă ale Europei subliniază importanța colectării și epurării apelor uzate.
În acest moment, România face eforturi susţinute pentru a dezvolta și implementa proiecte şi se întreprind acţiuni îndreptate atât către protejarea resurselor de apă, cât şi asupra asigurării accesului la o apă de calitate bună şi în cantitate suficientă, pe baza celor stabilite prin Programul de Guvernare.
În acest sens urmărim perfecționarea mecanismului economic pentru a-l face sustenabil prin aplicarea următoarelor principii:
- recuperarea integrală a costurilor de management al apelor atât în domeniul calității cât și al cantității apelor;
- utilizatorii finali de apă plătesc (operatori de gospodărire comunală, operatori economici industriali, operatori economici producători de energie electrică, irigaţii, acvacultură-piscicultură);
- poluatorii apei (sub orice formă de poluare) plătesc.
De asemenea, pentru că apa este o resursă comună, gospodărirea ei trebuie să ia în considerare şi o mare varietate de interese, uneori divergente, ceea ce oferă oportunităţi complexe de cooperare între utilizatori. În acest context, numai împreună: factori de decizie, gospodari de apă, utilizatori de apă şi alţi factori interesaţi, să contribuim la dezvoltarea de politici care să asigure calea către un mediu acvatic sănătos, factor important pentru dezvoltarea durabilă a societății.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, devenind cetățenii unei Europe unite și pe calea accesului egal la apă și sanitație, țara noastră s-a angajat să implementeze cerințele directivelor europene în domeniul apelor, în special Directiva privind epurarea apelor uzate urbane.
Până în prezent s-au depus eforturi importante din punct de vedere financiar și tehnic pentru realizarea măsurilor necesare asigurării conformării cu cerințele europene, respectiv construirea și dezvoltarea rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare, în special în zona urbană, urmând ca aceste măsuri să continue în toate aglomerările umane.
Implementarea Directivei privind epurarea apelor uzate urbane este una dintre cele mai costisitoare, iar conform ultimelor evaluări în cadrul programului de măsuri al Planului Național de Management actualizat, aprobat prin HG nr. 859/2016, pentru realizarea conformării aglomerărilor umane cu peste 2000 locuitori echivalenți sunt încă necesare costuri ce depășesc 7,5 miliarde de Euro ce se adaugă la cele cca 5 miliarde de Euro deja cheltuite din 2007 până în anul 2015.
Progresul înregistrat la nivel național privind epurarea apelor uzate urbane în perioada 2009-2016 se reflectă în creșterea nivelelor de colectare și epurare pentru aglomerările mai mari de 2.000 locuitori echivalenți cu cca. 15% pentru colectare (de la cca 50% la 65%) și cca. 22% pentru epurarea apelor uzate (de la cca 38% la 60%). Se impune continuarea implementării măsurilor de realizare, modernizare și funcționare corespunzătoare a infrastructurii de apă uzată, în vederea asigurării conformării cu cerințele europene de atingere a stării bune a apelor și evitarea sancționării României.
Cooperarea în domeniul gospodăririi apelor presupune integrarea tuturor intereselor și perspectivelor relevante, stimularea inovării, dezvoltarea infrastructurii, consolidarea încrederii și luarea unor decizii acceptate și înțelese de toți. De aceea, această cooperare trebuie să îmbrace perspective multiple în toate sectoarele socio-economice de la nivel local până la nivel național și european.
La nivel global, schimbările climatice sporesc presiunile asupra apelor de suprafaţă şi subterane, amplificând diferenţele regionale, iar necesitatea adaptării la acestea sunt provocări care au condus la dezvoltarea și implementarea strategiilor specifice. Astfel, conform obiectivelor în domeniul apelor propuse în Programul de Guvernare, Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung, aprobată prin HG 846/2010, trebuie pusă în aplicare prin efortul susţinut al autorităţilor, cu sprijin şi implicare din partea mediului academic, sectorului privat, organizaţiilor non guvernamentale, societății civile.
Totodată, noile sarcini rezultate din obligațiile ce revin României pentru implementarea Directivelor Uniunii Europene în domeniul gospodăririi apelor, necesită îmbunătățirea capacității administrative atât la nivelul Ministerului Apelor și Pădurilor cât și la nivelul Administrației Naționale „Apele Române”.
Sunt convinsă că evenimentele organizate în această săptămână la nivelul celor 11 Administrații Bazinale de Apă, precum și în cadrul evenimentului central din 22 martie 2017, de la Palatul Parlamentului, reprezintă un bun prilej pentru gospodarii de apă de a discuta cu toți factorii interesați despre aceste cerințe și obligații, în vederea identificării și implementării soluțiilor și acțiunilor comune.
De Ziua Mondială a Apei, vă mulțumesc pentru ceea ce faceți zi de zi în domeniul apelor și vă urez La mulți ani!”
