În urma unor informații apărute în spațiul public referitoare la Raportul Curții de Conturi care prezintă situația barajelor în 2017 facem următoarele precizări:
– Conform legislației în vigoare, barajele se încadrează în 4 categorii de importanţă, după cum urmează:
- A – baraj de importanţă excepţională;
- B – baraj de importanţă deosebită;
- C – baraj de importanţă normală;
- D – baraj de importanţă redusă.
– Ministerul Apelor și Pădurilor(MAP) și Administrația Națională Apele Române(ANAR) monitorizează și controlează în permanență, prin Inspecţia Bazinală a Apelor, starea barajelor, iar în urma verificărilor se stabilesc măsuri și planuri de conformare și/sau se aplică sancțiuni pentru nerespectarea legislației din domeniul siguranței barajelor și gospodăririi apelor.
– Ca urmare a controalelor, dar și a conștientizării proprietarilor, procentul barajelor neautorizate a scăzut semnificativ comparativ cu 2017.
- Conform principiului transparenței și pentru corecta informare a opiniei publice, date din cel mai recent raport de monitorizare a barajelor din România au fost postate pe site-ul MAP și ANAR pe 11 decembrie 2018.
– Având în vedere interesul arătat de mass-media pe acest subiect, reluăm informațiile:
- Baraje de importanță A și B – 181 existente la nivel național (deținute de: ANAR – 86, Hidroelectrica – 89, alte entități – 6) din care baraje neautorizate, 1 (Bilciurești – baraj construit în 1930, care are în desfășurare lucrări de punere în siguranță și, în prezent, nu are volum de apă);
- Baraje de importanță C și D – 2223 existente la nivel național (deținute de ANAR -330, alte entități -1672), din care 982 neautorizate (deținute de ANAR – 27, majoritatea având în desfășurare lucrări de punere în siguranță sau fiind în procedură avansată de reautorizare).
Barajele neautorizate sunt deţinute, de regulă, de societăţi aflate în insolvenţă, diferite alte entităţi comerciale private (societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale etc.) şi au termen de conformare permanent.
Sub coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor, Administrația Națională „Apele Române” pune în aplicare un Plan de măsuri pentru o perioadă de 3-5 ani pentru conformarea tuturor barajelor nereglementate din punct de vedere al legislației naționale privind siguranța. În prezent, conform acestui plan, sunt propuse pentru autorizare/reautorizare 341 baraje în 2019, 314 în 2020 și 317 în 2021, adică un total de 972 baraje.
Subliniem faptul că pentru barajele şi lacurile de acumulare care au mai mulţi proprietari care îşi dispută dreptul de proprietate în instanţă, MAP nu are competenţa de a interveni în acest proces, însă efectuează controale permanente prin compartimentele de specialitate ale ANAR, astfel încât să fie evitată apariţia situaţiilor de risc cum ar fi avarierea acestor lucrări în cazul producerii viiturilor.
Menționăm faptul că specialiștii Ministerului Apelor și Pădurilor și ai ANAR monitorizează în permanență situația tuturor barajelor din România.
În contextul schimbărilor climatice și în fața noilor provocări pe care ni le rezervă natura, MAP, ANAR și instituțiile subordonate din domeniul apelor depun eforturi constante și susținute cu scopul de a menține climatul de siguranță necesar atât cetățenilor și bunurilor acestora, cât și activităților socio-economice desfășurate de entitățile implicate în dezvoltarea țării și creșterii nivelului de trai.
În concluzie, în niciun moment nu a existat „riscul producerii unor catastrofe, cu consecințe semnificative asupra populației, proprietăților și mediului” așa cum se menționează în documentul citat și întocmit de persoane care nu au competență și responsabilitate în domeniul hidrotehnic. Inducerea unui sentiment de panică în rândul cetățenilor, fără a solicita un punct de vedere din partea specialiștilor din domeniu este un demers care arată lipsă de profesionialism, chiar și în domeniul jurnalistic. Combatem ferm aceste afirmații care nu sunt în concordanță cu adevărul și, totodată, reitărăm faptul că MAP și ANAR acționează permanent pentru a asigura furnizarea tuturor serviciilor și beneficiilor socio-economice pe care le pot aduce barajele și lacurile de acumulare, inclusiv securitatea și siguranța cetățenilor.
