Doamnelor şi domnilor,
Stimaţi colaboratori,
Stimați invitați,
Îmi face o deosebită plăcere să mă adresez dumneavoastră cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, eveniment care marchează, în România, și ziua celor care administrează şi gospodăresc apele.
Sunt convins că pentru toată lumea este evidentă importanţa apei pentru existenţa vieţii şi pentru dezvoltarea economică şi socială a omenirii. De aceea, trebuie întreprinse toate eforturile pentru a proteja această resursă şi pentru a o utiliza într-un mod durabil.
În ultimele decenii, la nivel global, a început să se manifeste o acută criză a apei cauzată de creşterea populaţiei, de utilizarea excesivă a acestei resurse, dar mai ales a poluării. Criza este şi va fi amplificată de efectele schimbărilor climatice care conduc la evenimente extreme cum sunt inundaţiile sau secetele prelungite, evenimente care produc daune majore obiectivelor sociale şi activităţilor economice și care, din păcate, conduc la pierderea de vieți omenești.
Tema Zilei Mondiale a Apei pentru anul 2018 este “natură pentru apă” şi îşi propune să atragă atenţia asupra faptului că societatea modernă este datoare să se inspire din natură, pentru a face faţă numeroaselor provocări, dintre care cele mai serioase privesc calitatea și cantitatea resurselor de apă.
Campania din acest an, “natură pentru apă” sau “răspunsul este în natură”, îşi propune să transmită mesajul că utilizarea unor soluţii bazate pe natură, cum ar fi revitalizarea zonelor umede, restabilirea conectivităţii râurilor cu luncile inundabile, împăduririle sau reîmpăduririle, reprezintă soluţii sustenabile şi eficiente în sprijinul eforturilor noastre de a reface echilibrul circuitului apei în natură. Astfel, putem răspunde efectelor schimbărilor climatice și, în același timp, asigurăm și un cadru propice pentru dezvoltarea durabilă a societăţii umane.
Efectele induse de schimbările climatice, dar şi de activităţile umane, au condus la degradarea terenurilor şi la accelerarea unor procese de aridizare şi deşertificare care afectează aproape un sfert din populaţia globului. Pe de altă parte, asanarea și drenarea zonelor umede, precum și extinderea urbanizării și a activității economice și sociale în luncile râurilor au condus la creşterea suprafeţelor expuse efectelor negative create de inundaţii.
Aceste fenomene, care se manifestă, din păcate, și în România, mai ales în ultimii 20 de ani, reprezintă provocări la care Ministerul Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională „Apele Române” și alți specialişti din domeniu vor trebui să facă faţă, recurgând din ce în ce mai mult la soluţii inspirate din natură.
Trebuie să înțelegem că managementul apei este mult mai eficient și cu rezultate mult mai durabile dacă refacem suprafeţele de pădure și zonele umede, dacă restabilim conectivitatea râurilor cu luncile inundabile și dacă creăm zone tampon, de protecţie cu vegetaţie, în lungul cursurilor de apă. Aceste măsuri vor atenua viiturile, vor reduce aportul de nutrienți în ape și vor contribui la o mai bună alimentare şi regenerare a apelor subterane.
Soluţiile bazate pe natură pot reprezenta alternative la soluţii clasice, structurale, dar reprezintă și posibilităţi de reabilitare sau extindere a unor lucrări de infrastructură, de consolidare sau refacere a obiectivelor care sunt aproape de limita duratei de funcționare sau care sunt deja degradate.
Așa numita “infrastructură verde” poate să aducă, singură sau combinată cu elemente clasice, inginereşti, beneficii echivalente celor create de infrastructura convenţională, dar cu impact negativ minim asupra mediului.
În plus, infrastructura verde poate genera și alte beneficii decât cele directe, beneficii rezultate din managementul apelor, ca de exemplu: furnizarea de biomasă care foate fi folosită pentru producerea energiei electrice şi termice, creșterea biodiversității, ceea ce ar contribui la dezvoltarea turismului, precum și dezvoltarea economiei orizontale.
Având în vedere că cele mai importante obiective din domeniul apelor sunt legate de implementarea Directivei Cadru pentru Apă și a Directivei Inundații este necesar să fie revăzute strategiile și planurile de management integrat al resurselor de apă astfel încât să fie incluse abordările bazate pe o combinație optimă de măsuri structurale și măsuri naturale non-structurale. În acest sens, doresc să vă asigur că, potrivit Programului de Guvernare, se acordă o atenție deosebită domeniului gospodăririi apelor și, cu prioritate, măsurilor privind reducerea riscului la inundații.
Implementarea Directivei Cadru pentru Apă și a Directivei Inundații presupune colaborarea şi participarea tuturor sectoarelor care influenţează sau sunt influenţate de cantitatea şi calitatea apei. Pe de altă parte, este necesar ca toate autoritățile care implementează politicile și strategiile din domeniul apei și planurile de management al riscului la inundații să depună toate eforturile pentru o mai bună reglementare a folosințelor de apă, monitorizarea calității și cantității apei, precum și pentru creșterea capacității de inspecţie și control în acest domeniu.
Nu în ultimul rând, doresc să subliniez că cea mai importantă sarcină pe care o avem în faţă, în perioada următoare, se referă la pregătirea pentru accesarea fondurilor europene din prezenta execuție bugetară a Uniunii Europene. Este esenţial pentru domeniul apelor să utilizăm la maximum fondurile alocate, fie că discutăm de managementul riscului la inundaţii, de protecţia împotriva eroziunii costiere sau de realizarea unor sisteme de alimentări cu apă şi canalizări. În acest sens, fac apel la dumneavoastră ca, prin activitatea pe care o desfăşuraţi, să contribuiţi cu expertiza necesară la realizarea acestui obiectiv.
În acest context, chiar pe 8 martie, am semnat, la sediul Ministerului Apelor și Pădurilor, alături de directorii Administrațiilor Bazinale de Apă (ABA) din țară, caietele de sarcini pentru 13 proiecte finanțate prin POIM, AXA 5, Obiectiv Specific 5.1- reducerea efectelor și a pagubelor asupra populației, cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundații și eroziune costieră.
Vreau sa subliniez că indiferent de forma și stadiul finanțării – fonduri europene și bugetul de stat – proiectele care se derulează, care urmează a fi derulate sau care sunt în intenție la nivelul ministerului, inclusiv investițiile și proiectele care sunt la Administrațiile Bazinale, le voi monitoriza personal.
În mod direct, este absolut necesar ca la toate nivelurile Ministerului Apelor și Pădurilor și ale Administrației Naționale ”Apele Române” să se întreprindă toate eforturile în vederea accesării fondurilor prevăzute pentru apărarea împotriva inundaţiilor şi protecţia împotriva eroziunii costiere. Trebuie să fim conştienţi că, dacă nu vom reuşi să accesăm aceste fonduri, nu vom fi capabili să ne atingem obiectivele la nivel naţional, să ne conformăm cerinţelor europene și nici să acționăm în conformitate cu așteptările românilor.
Evenimentele din ultimele zile ne-au arătat cât este de important să luăm măsuri preventive, să fim proactivi, pentru a diminua efectele inundațiilor prin lucrări de apărare. Acolo unde au existat astfel de lucrări, pagubele fie nu au existat, fie au fost cu mult reduse.
Personal, în aceste zile, am avut posibilitatea să constat la fața locului, în zonele afectate de inundații, profesionalismul și devotamentul de care dau dovadă cei care lucrează în domeniul gospodării apelor, la toate nivelurile, începând de la director general până la agent hidrotehnic. Fără priceperea și devotamentul acestor specialiști din domeniu, probabil că efectele inundațiilor erau mult mai acut resimțite de populația aflată în zonele afectate de inundații.
În încheiere, doresc să vă mulţumesc dumneavoastră, celor care v-aţi dedicat viaţa profesională gospodăririi apei, să vă urez succes în îndeplinirea obiectivelor propuse şi să-mi exprim speranţa că, împreună, vom găsi resursele necesare pentru a face faţă cu succes provocărilor viitoare.
