Administrația Națională Apele Române, instituție aflată în coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor a prezentat Situația barajelor din România, la finele anului 2018.
Publicăm mai jos Informarea de presă emisă de ANAR pe acest subiect:
Anul acesta, mai ales în prima lui jumătate, a fost un an cu regim hidrologic excedentar, manifestat prin frecvente episoade de viituri pe majoritatea cursurilor de apă, fenomene care au produs inundații cu impact sever asupra activității socio-economice. Amploarea inundațiilor putea fi mult mai mare dacă bazinele hidrografice nu aveau amenajări complexe, iar cel mai important rol în acest sens îl au barajele, acestea asigurând tranzitarea apelor mari sau atenuând efectele negative.
În conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţǎ a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor, republicatǎ, aprobată prin Legea nr. 466/2001, cu modificările şi completările ulterioare, barajele sunt lucrări hidrotehnice care asigură acumularea permanentă sau nepermanentă de apă, de deşeuri industriale lichide sau solide depuse subacvatic din industria chimică, energetică, minieră și petrolieră, a căror rupere poate produce pierderea necontrolată a conţinutului acumulat cu efecte negative deosebit de importante asupra mediului social, economic şi natural.
Conform legislației în vigoare, barajele se încadrează în 4 categorii de importanţă, după cum urmează:
A – baraj de importanţă excepţională;
B – baraj de importanţă deosebită;
C – baraj de importanţă normală;
D – baraj de importanţă redusă.
La punctele A și B sunt trecute marile baraje, iar la C și D, micile baraje.
La finele lui 2018, dintr-un total de 181 de baraje şi de lacuri de acumulare din categoriile de importanță A și B, 180 sunt autorizate, iar un baraj are lucrări de punere în siguranţă în execuţie, urmând a fi autorizat imediat după finalizarea și recepția lucrărilor.
În cazul micilor baraje, încadrate în categoriile de importanță C și D, dintr-un total de 2.002 baraje, circa 34% sunt neautorizate. Facem precizarea că barajele deţinute de Administrația Națională „Apele Române”(ANAR), respectiv 323, sunt autorizate, situaţie valabilă, în cea mai mare parte, şi în cazul barajelor C şi D deţinute de alte societăţi de stat. Barajele neautorizate sunt deţinute, de regulă, de societăţi aflate în insolvenţă, diferite alte entităţi comerciale private(societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale etc.) şi au termen de conformare permanent. O situație deosebită se înregistrează în cazul autorităților locale, cu dificultăți în asigurarea resurselor financiare și umane necesare administrării în siguranță a acestor baraje, fapt ilustrat de procentul de numai 20% de autorizare a propriilor acumulări.
Ministerul Apelor și Pădurilor(MAP) și ANAR fac controale în permanență, prin Inspecţia Apelor, iar în urma acestor acțiuni se stabilesc măsuri și planuri de conformare şi se aplică sancțiuni pentru nerespectarea legislației în vigoare din domeniul siguranței barajelor și gospodăririi apelor. Situaţia autorizării se ameliorează de la an la an, astfel că procentul barajelor neautorizate scade semnificativ.
În urma acţiunilor de verificare şi control în teren a acumulărilor din categoriile de importanţă C şi D, efectuată prin echipele inspecţiilor bazinale şi teritoriale a apelor, s-a desprins o serie de aspecte de natură tehnică şi juridică referitoare la aceste acumulări, dintre care se pot aminti anumite cazuri deosebite, cum ar fi:
- – nefinalizarea unor procese litigioase privind situaţia juridică a terenurilor, respectiv neclaritate în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra unor părţi componente ale amenajărilor hidrotehnice(cuveta lacului, ampriza barajului, canale de evacuare etc.);
- – unele acumulări care sunt golite, fără luciu de apă şi chiar parţial dezafectate şi degradate;
- – lipsa fondurilor necesare finalizării unor lucrări de reabilitare, întreţinere, reparaţii, a construcţiilor hidrotehnice din cadrul obiectivelor verificate, dar şi pentru elaborarea documentaţiilor tehnice necesare obţinerii autorizaţiei de funcţionare în condiţii de siguranţă;
- – existența unor baraje fără deţinător cunoscut.
Prin procesele-verbale de control, întocmite în cadrul acţiunii de inspecţie şi control, s-au dispus de reprezentanţii Inspecţiei Apelor din cadrul ANAR şi ai Administraţiilor Bazinale de Apă (ABA-uri) o serie de măsuri precum:
- – obţinerea autorizaţiilor de funcţionare în condiţii de siguranţă în exploatare;
- – executarea de lucrări de întreţinere şi curăţire de vegetaţie a părţilor componente ale barajelor, disipatoarelor de energie şi a canalelor de evacuare;
- – dezafectarea construcţiilor de pe baraje sau de lângă acestea, precum şi din cuvetele acumulărilor, acolo unde era cazul;
- – realizarea lucrărilor de reparaţie şi întreţinere, atât la baraj, cât şi la echipamentele construcţiilor conexe, în vederea asigurării tranzitării viiturilor în cazul apelor mari, în condiţii de siguranţă.
De asemenea, s-a constatat şi existenţa unor baraje care au corp comun cu rambleele de drumuri sau căi ferate care nu au o situaţie clarificată din punct de vedere al proprietăţii. Astfel, reglementarea din punct de vedere al siguranţei barajelor nu poate fi realizată dacă situaţia juridică a acestor amenajări nu este clară.
Referitor la barajele care nu au un deţinător legal cunoscut, MAP a făcut demersurile necesare, atât la UAT-urile pe teritorul cărora au fost identificate aceste obiective, cât și la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pe baza unei situaţii bine argumentate, elaborate de ANAR, pentru fiecare acumulare în parte, astfel încât să fie respectate prevederile art. 5, alin. 2 din OUG nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor, republicată.
Pentru barajele şi lacurile de acumulare care au mai mulţi proprietari care îşi dispută dreptul de proprietate în instanţă, MAP nu are competenţa de a interveni în acest proces, însă va efectua controale prin compartimentele de specialitate ale ANAR, astfel încât să fie evitată apariţia situaţiilor de risc cum ar fi avarierea acestor lucrări în cazul producerii viiturilor. De asemenea, se vor face demersuri către Ministerul Justiţiei în vederea soluţionării cu celeritate a acestor procese, întrucât o situaţie incertă a deținerii acestor baraje ar putea determina imposibilitatea autorizării acestora şi implicit a realizării lucrărilor de punere în siguranţă, acolo unde este cazul.
În perioada următoare, la nivelul ANAR se va elabora un plan de măsuri pentru o perioadă de timp de 2 – 3 ani, care să cuprindă programe de etapizare pentru fiecare acumulare în parte, prin care deţinătorii cu orice titlu să fie obligaţi să intre în legalitate prin autorizarea barajelor şi să realizeze lucrările de punere în siguranţă a acestora.
Menționăm faptul că specialiștii Ministerului Apelor și Pădurilor și ai instituțiilor aflate sub coordonarea sa monitorizează în permanență situația tuturor barajelor din România. În contextul schimbărilor climatice și în fața noilor provocări pe care ni le rezervă natura, MAP, ANAR și instituțiile subordinate din domeniul apelor depun eforturi constante și susținute cu scopul de a menține climatul de siguranță necesar atât cetățenilor și a bunurilor acestora, cât și activităților socio-economice desfășurate de entitățile implicate în dezvoltarea țării și creșterii nivelului de trai.
