Joi, la sediul Ministerului Apelor și Pădurilor, a avut loc procesul de consultare publică a Caietului de sarcini pentru achiziția de servicii în vederea elaborării studiului privind identificarea pădurilor virgine/cvasivirgine în vederea înscrierii în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. La acest eveniment, alături de specialiștii MAP au participat și reprezentanți ai organizațiilor de protecția mediului care activează în domeniul protejării pădurilor, respectiv WWF – Programul Dunăre Carpați, Green Peace, Asociația Agent Green, Fundația Conservation Carpathia, Asociația Kogayon dar și ai Asociației Administratiorilor de Păduri.
Caietul de sarcini prevede că activitățile se pot desfășura la sediul contractantului sau în alte locații stabilite de acesta, precum și în teren, inclusiv în suprafețele de pădure care vor fi supuse analizării și evaluării, corespunzător amplasamentelor din județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Suceava, Vâlcea.
Suprafața care urmează să facă obiectul contractului este de 15.905,28 ha, dar aceasta poate crește pe măsura identificării unor ale suprafețe care îndeplinesc criteriile de includere în Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine din România. Menționăm că acest catalog Catalog este publicat pe pagina web a Ministerului Apelor și Pădurilor, la adresa https://apepaduri.mmediu.ro/wp-content/uploads/2018/11/catalog-oct-2018.pdf.
În 2018, specialiștii MAP și cei ai Gărzilor Forestiere au analizat date referitoare la peste 300.000 de hectare de pădure, respectiv peste 6.000 poligoane GIS (Sistem Informațional Geografic), date puse la dispoziție de Green Peace și de alte ONG-uri de mediu. În urma analizei, din cele peste 300.000 de hectare vizate, doar 15.905,28 ha de pădure s-ar încadra în categoria păduri virgine/cvasivirgine.
În prezent, în catalog este înscrisă suprafața de 21.092 ha, din care 5.899 ha sunt păduri virgine și 15.193 ha păduri cvasivirgine.
Unele categorii de păduri se includ în catalog cu ocazia revizuirii amenajamentelor silvice care cuprind suprafețele de păduri eligibile.
Informații suplimentare:
Se apreciază că România deține cele mai mari suprafețe de păduri virgine și cvasivirgine din Europa (cu excepția Rusiei).
Pădurile virgine și cvasivirgine, prin biodiversitatea lor, asigură baza cercetării științifice pentru multe discipline, pentru ecologie și protecția mediului în general, contribuind la înțelegerea mai bună a legităților, proceselor și mecanismelor naturale care le guvernează și care stau la baza organizării și funcționării acestor ecosisteme complexe.
Totodată, aceste păduri au o valoare deosebită pentru silvicultură, fiind un model real care ajută la gestionarea celorlalte păduri. Sectorul forestier poate obține astfel informații importante pentru îmbunătățirea modului de gestionare a pădurilor, în special în condițiile în care schimbările climatice vor determina modificări majore în structura fondului forestier, influențând pe termen lung atât productivitatea pădurilor cât și capacitatea lor de a-și îndeplini rolul de protecție.
Nu în ultimul rând, trebuie menționat rolul pe care acest păduri îl au pentru educație, turism și cultură.
Pădurile virgine și cvasivirgine pentru care nu este instituit deja un regim de protecție strictă, în lipsa unei acțiuni coordonate și eficiente de identificare și protejare a lor, sunt expuse riscului exploatării legale sau ilegale, de aceea statutul acestora trebuie stabilit cât mai repede.
Conform art. 26. alin (3) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare, „Pădurile virgine și cvasivirgine vor fi strict protejate și se vor include în «Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine», constituit ca instrument de evidență și gestiune prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de de silvicultură.”
