Doamnelor şi domnilor,
Stimaţi colaboratori,
Stimați invitați,
Am primit cu o deosebită plăcere invitația de a participa, alături de dumneavoastră, la Conferința care poartă un titlu cuprinzător în ceea ce privește grija și interesul pe care le acordăm acestei resurse esențiale pentru noi toți: „Apa, sursă de viață și civilizație, componentă a mediului, element esențial pentru o dezvoltare durabilă”. Cu toate acestea, agenda foarte încărcată nu îmi permite să fiu la Bistrița fizic, dar tehnologia îmi oferă, iată, posibilitatea de a fi cu dumneavoastră virtual și să vă transmit mesajul meu.
Doamnelor și domnilor,
Încă din cele mai vechi timpuri, omul s-a așezat lângă un curs de apă. Primele mari orașe-cetăți, locuri în care s-a început dezvoltarea unor mari civilizații, s-au ridicat tot lângă importante cursuri de apă. Fluviile, râurile, nu doar că susțineau viața, ci aveau atunci un rol natural de protecție împotriva invadatorilor. Strămoșii noștri aveau o altă relație cu apa și consider că o tratau cu mai mult respect. În prezent, omul modern, atunci când rotește robinetul, poate crede că apa vine din perete. Acesta, în opinia mea, este unul din argumentele pentru care oamenii poluează apele, deși ar trebui să le protejeze și mă refer atât la apele de suprafață, cât și cele de adâncime.
Într-un context mai larg, poluarea mediului, în general, produce fenomene care au efecte tot mai acute la nivel planetar. Suntem cu toții conștienți că în ultimele decenii, la nivel global, se manifestă o acută criză a apei, cauzată nu doar de creşterea populaţiei și de utilizarea excesivă a acestei resurse, ci și de schimbările climatice. Reașezarea condițiilor de mediu duce la producerea unor fenomene extreme – cum ar fi inundații, secetă prelungită, deșertificare – în zone ale planetei care anterior nu aveau probleme de acest fel, iar prețul pe care omenirea îl plătește nu este doar de natură economica, ci, din păcate, se cuantifică și în pierderi de vieți omenești. De aceea, identificarea unor soluţii sustenabile şi eficiente, pentru a răspunde efectelor schimbărilor climatice, trebuie să facă parte din eforturile noastre. Astfel, revitalizarea zonelor umede, restabilirea conectivităţii râurilor cu luncile inundabile, împăduririle sau reîmpăduririle ne pot sprijini în efortul nostru de a reface echilibrul circuitului apei în natură. Având în vedere cele arătate mai sus, vă felicit pentru că una din temele propuse de dumneavoastră pentru a fi dezbătută în în cadul forumului este „Protecția mediului, factor determinant în păstrarea calității
resurselor de apă”.
Doamnelor și Domnilor,
Legat de calitatea apelor, la nivel național, ministerul pe care îl conduc a acționat pentru reducerea descărcărilor de substanţe poluante în apă, în special nutrienţi. În acest sens, pe lângă realizarea staţiilor de epurare a apei pentru localităţi, avem și un obiectiv care se referă la reducerea poluării din surse agricole. La nivelul Ministerului Apelor și Pădurilor se derulează etapa a treia a unui proiect finanțat de Banca Mondială, dedicat controlului integrat al poluării cu nutrienți. Proiectul se adresează în principal comunităților din mediul rural, sprijină realizarea unor facilități de management al reziduurilor agricole și promovează bunele practici agricole prietenoase cu mediul. Valoarea totală a acestui proiect depășește 100 de milioane de euro. Chiar în prezent lansăm o campanie națională de informare și conștientizare a fermierilor cu privire la poluarea cu nutrienți din surse agricole. În acest sens, vor fi difuzate spoturi pe posturile de televiziune, vor fi diseminate informații în mediul online, dar există și o componentă de dialog direct cu fermierii, chiar în cadrul fermelor de creștere a animalelor.
Doamnelor și Domnilor,
Pe lângă păstrarea calității resurselor de apă, foarte important este și domeniul managementului apelor. Schimbările climatice ne pun în fața unor noi provocări și ne obligă să cheltuim resurse nu doar pentru dezvoltare, ci și pentru reconstrucție și lucrări provizorii, necesare protecției imediate a cetățenilor și a bunurilor acestora. România este afectată din ce în ce mai mult de fenomene extreme ale căror efecte produc pagube însemnate. Ca urmare, Ministerul Apelor și Pădurilor, în anul 2018, a realizat lucrări hidrotehnice mult mai mult comparativ cu anii precedenți. În această vară, am văzut la fața locului urmările tuturor inundațiilor majore: diguri rupte, amenajări hidrotehnice distruse, gospodării și terenuri agricole devastate, poduri și drumuri grav avariate. Dar cel mai mult am fost impresionant de disperarea oamenilor aflați la necaz. De aceea, pentru protejarea populației, a locuințelor, precum şi a obiectivelor socio-economice, în 2018 a fost alocată o sumă totală de peste 507 milioane lei, adică peste 110 milioane de euro, din care 45 de milioane de euro de la Bugetul de stat. Restul sumei a provenit din bugetul propriu al Administrației Naționale „Apele Române” și dintr-un împrumut acordat României de BDCE. Am convingerea că lucrările realizate sau care sunt în curs de finalizare în zonele afectate de viituri vor înlătura efectele inundaţiilor, vor preveni şi vor minimaliza riscul la inundaţii, atât în ceea ce privește populaţia, cât şi bunurilor comunitare.
În urma aprobării Planului de Management al riscului la inundații, Consultantul Jaspers al Uniunii Europene și AM POIM au pregătit Ghidul de finanțare și au selectat un număr de 49 de proiecte de investiții majore în vederea finanțării prin POIM, din care au fost selectate 17 investiții prioritare. Un obiectiv aflat pe primele locuri este Proiectul Punere în siguranță a Acumulării Colibița și amenajarea albiei râului Bistrița aval de baraj și a Văii Bârgăului (Straja).
Un alt proiect din cadrul POIM foarte important, care a început să prindă contur anul acesta, este Etapa a doua a obiectivului „Reabilitarea și reducerea eroziunii costiere”, în valoare de aproximativ 710 milioane de euro, fără TVA. Contractul de finanțare s-a semnat chiar în această dimineață, la sediul Guvernului.
Doamnelor și Domnilor,
În ceea ce privește activitatea pe care Ministerul Apelor și Pădurilor o are la nivel internațional, precizez că este una foarte cuprinzătoare și atinge toată problematica existentă la nivel global și regional. Ca să mă refer doar la domeniul ape, vă anunț că la începutul acestei săptămâni am participat la forumul care a marcat preluarea președinției Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de România, eveniment organizat în cadrul Forumului Național SUERD, de la București. De asemenea, preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, începând cu data de 1 ianuarie 2019, reprezintă pentru Ministerul Apelor și Pădurilor o responsabilitate majoră, dar deschide și oportunitatea de a demonstra, dacă mai era nevoie, profesionalismul pe care îl au experții noștri din domeniul apelor.
În încheiere, doresc să vă mulţumesc dumneavoastră, celor care vă dedicați timpul și viaţa profesională protejării și exploatării eficiente, durabile și moderne a resurselor naturale ale țării noastre. Sunt convins că după aceste zile de dezbateri veți avea concluzii interesante, pe care aș dori și eu să le cunosc. Numai împreună putem să îndeplinim obiectivele pe care ni le propunem în ceea ce privește calitatea apei și exploatarea inteligentă a acestei resurse esențială vieții.
Vă urez succes și vă mulțumesc pentru atenția acordată!
